duminică, 12 februarie 2012

Simţire


Între ce eşti tu şi ce spui,
E-o prăpastie în neguri,
Căci o simţi, dar n-o vezi toată,
Te apropii-ncet şi tremuri...

O femeie cu-aşa minte,
Cu simţire-aşa bogată,
Cum să steie deoparte,
Lumea să n-o vadă toată?

Dansu-i muzica ce-o vezi,
Sunetu-ntrupat în tine.
Tre’ să simţi, doar dacă-ţi mişti
Trupul şi atât, nu-i bine!

Spui că te deschizi mai greu,
Dară dansul te trădează:
I te dai lui făr-oprelişti,
Iară mie... nu contează.

Cred că simţi mai mult decât
Vrei să-ţi recunoşti “păcatul”,
Şi că sufletul ţi-e prins,
Agăţat, în timp, de-un altul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu